Articolul 1 – Canotaj, ambarcaţiune, concurs.

1.1. Canotajul constă în propulsarea unei ambarcaţiuni, pe o suprafaţă de apă, cu sau fară cârmaci, cu ajutorul forţei musculare, a unui sau mai mulţi vâslaşi. Aceştia utilizează pentru propulsie vâsle sau rame ca nişte pârghii de gradul II. Vâslaşii sunt aşezaţi cu spatele în direcţia de înaintare a ambarcaţiunii.

1.2. Canotajul constă de asemenea în practicarea unei mişcări asemănătoare pe un aparat de vâslit sau într-un bac de vâslit.

1.3. Într-o ambarcaţiune de canotaj, toate elementele mobile şi axele acestora sunt fixate solid pe corpul ambarcaţiunii, iar sportivul se poate deplasa pe axul longitudinal al bărcii.

1.4 Concursul de canotaj este o manifestare sportivă care constă în disputarea uneia sau mai multor curse, în diverse tipuri de bărci sau aparate de vâslit.

1.5. Concurenţii fac parte din diferite categorii în funcţie de sex, vârstă, greutate sau categorie sportivă.

1.5 Noţiunile de echipă sau echipaj prezente in toate regulamentele FRC se refera la toate clasele de ambarcaţiuni de la 1x până la 8+.

            Articolul 2 – Domeniul de aplicare.

2.1. Prezentul regulament se aplică tuturor concursurilor de canotaj care se desfaşoara în ţară  şi se organizeaza de către F.R.Canotaj, Asociatii judetene sau secţiile de canotaj ale cluburilor şi asociaţiilor sportive. Concursurile se desfăşoara în conformitate cu  prezentul regulament şi cu regulamentul special al concursului respectiv.

2.2. Organizatorii concursurilor neoficiale, în funcţie de specificul local, pot înscrie în regulamentul propriu şi alte prevederi sau reglementări privind modul de desfaşurare, distanţe, probe, participanţi, etc.

2.3. Organizatorii concursurilor oficiale vor întocmi regulamente speciale pentru fiecare concurs din calendarul central. Prevederile regulamentelor speciale vor fi în concordanţă cu  prezentul regulament.

2.4. Competiţiile interne la care participă şi concurenţi de cetaţenie străină se desfăşoară conform regulamentului organizatorului competiţiei

            Articolul 3 – Felurile concursurilor.

3.1. Concursurile de canotaj sunt de mai multe feluri:

• concursuri cu caracter naţional;
• cu caracter regional;
• cu caracter oraşenesc sau local;
• concursuri ”de casă”;
• cu caracter international.

3.2. La concursurile cu caracter naţional (oficiale) se acordă câştigătorilor titluri si premii, iar la celelalte (amicale) se acordă numai premii.

Articolul 4 – Calendarul concursurilor de canotaj.

4.1. Calendarul concursurilor reprezinta documentul care cuprinde toate concursurile ce urmeaza a se organiza într-o perioadă de timp anume, cu menţionarea: denumirii, organizatorul, scopul, categorii, probe şi distanţe, participanţi, materiale, condiţii administrative, locul/locurile unde se va/vor desfasura, etc. Cu 2 ani in avans, pana pe data de 31 decembrie structurile sportive afiliate isi vor depune candidatura pentru organizarea campionatelor nationale. Comitetul executiv va selecta cele mai bune candidaturi si le va propune adunarii generale spre aprobare. in cazul in care nu exista nicio candidatura comitetul executiv va aproba locul de desfaurare a campionatelor.

4.2. Calendarul central cuprinde toate concursurile cu caracter naţional şi intră în competenţa F.R.Canotaj. El se întocmeşte anual, de către Comisia de competiţii la finele trimestrului III, pentru anul următor şi se dă publicităţii după aprobarea sa de către Comitetul Executiv al F.R.Canotaj.

4.3. Calendarul orăşenesc sau local cuprinde toate concursurile care urmează să se desfaşoare pe teritoriul respectiv. El se întocmeste anual de către Comisia locala de canotaj, după publicarea calendarului central, şi se dă publicităţii după aprobarea sa de catre Directia judeteana pentru Sport.

4.4. Calendarul secţiei de canotaj cuprinde concursurile pe care le va organiza în anul următor, concursurile de casă, precum şi concursurile la care urmează să participe.

            Articolul 5 – Înscrieri si validari.

5.1. Înscrierile nominale pe probe, pe fise de inscriere  la concursurile oficiale, se vor transmite la F.R.C., prin fax sau pe e-mailul F.R.C.,  cu 5 zile lucratoare, pana la orele 12.00 înaintea datei in care se va desfasura şedinţa tehnica.

5.2. Pentru validare,  carnetele de legitimare,  însotite de adresa oficială de înscriere a clubului sau asociaţiei, se vor depune la secretariatul concursului astfel:

– la locul de desfăşurare al acestuia, cu min 6 ore inaintea începerii sedintei tehnice,cand aceasta se desfasoara in dupa amiaza zilei premergatoare concursului si cu 16 ore inaintea începerii sedintei tehnice, cand aceasta se desfasoara in dimineata zile in care incepe concursul, pentru concursurile ce se desfasoara pe apa;

– la locul de desfăşurare al acestuia pana la ora 9,00 a aceleiasi zile pentru concursurile pe ergometru.

După acest termen nu se mai primesc nici un fel de acte.

5.3. Ordinea înscrierii în probele cu mai mulţi echipieri se face începând cu sportivul aşezat cel mai aproape de prova bărcii şi terminând cu şeful de ramă sau vâslă, după care, acolo  unde este cazul, urmează cârmaciul.

5.4. Formularele şi actele care se depun vor fi însoţite de adresa oficială, din partea clubului sau asociaţiei sportive, privind înscrierea în concurs.

5.5. Formularele de înscriere vor fi semnate de delegatul clubului sau asociaţiei sportive pe care o reprezintă.

5.6. Formulare tip pentru concurs (înscriere, retragere, înlocuire, cântărire etc.) vor fi puse la dispoziţie de către organizatori.

5.7. Depunerea de formulare sau acte care conţin date greşite sau false din care ar rezulta avantaje pentru echipa înscrisă, atrage după sine eliminarea din concurs, dacă constatarea a avut loc înainte de disputarea cursei respective, sau anularea rezultatelor obţinute în cazul constatării după disputarea cursei. În ambele cazuri se aplică prevederile art. 6.

5.8. Presedintele juriului impreuna cu un membru al comisiei de competitii va verifica legalitatea inscrierilor, le va centraliza la sediul F.R.C. in zilele urmatoare terminarii inscrierilor si va comunica prin e-mail structurilor afiliate inscrise in concurs, centralizatorul cu inscrieri, cu minim 24 ore inaintea sedintei tehnice.

Dacă într-o probă nu s-au înscris numărul minim de patru echipaje, la şedinţa tehnică componenţii acestora vor putea fi înscrişi în alte probe sau se poate înscrie până la completarea numărului de echipaje, fără a se retrage echipe din alte probe.

  Articolul 6 – Amenzi.

6.1. 6.1. Nerespectarea prevederilor regulamentare atrage după sine sancţionarea structurilor sportive după cum urmează:

– 1800 lei pentru fiecare echipaj înscris şi validat la şedinţa tehnică dar care nu s-a prezentat la start la concursurile de seniori.

– 1200 lei pentru fiecare echipaj înscris şi validat la şedinţa tehnică dar care nu s-a prezentat la start la concursurile de juniori si tineret.

 – 300 lei pentru fiecare sportiv găsit la validare cu acte în neregulă faţă de prevederile prezentului regulament sau al regulamentului special al concursului respectiv precum si pentru fiecare echipaj care ia startul şi nu termină cursa pentru alte motive decât accidentarea constatată de medicul concursului, ori defecţiunea tehnică constatată de arbitrul de parcurs.

6.2. Amenda se plăteşte la casieria FR Canotaj, înainte de participarea la următorul concurs dar nu mai mult de 30 de zile de la comunicare.

6.3. În caz de neachitare a amenzii sportivii clubului sau asociaţiei sportive respective nu vor fi admişi la următoarele concursuri oficiale.

6.4. Amenzi se pot aplica si altor categorii de participanţi, concurenţi, delegaţi ai cluburilor, arbitrii, etc., pentru încălcarea sau nerespectarea prevederilor sau a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament sau în regulamentul special al concursului respectiv. Cuantumul amenzii va fi de la 300 lei până la 1800 lei în funcţie de gravitatea abaterii sau încălcării prevederilor regulamentare.

            Articolul 7 – Circulaţia pe apă.

7.1. În perioada oficială de desfăşurare a concursului şi antrenamentelor (înaintea curselor sau între reuniuni), deplasările ambarcaţiunilor şi a şalupelor, pe pista de concurs şi în apropierea  acesteia, vor fi strict reglementate de către Comitetul de organizare, afişate, şi aduse la cunoştinţa participanţilor, cu ocazia şedinţei tehnice

7.2. Încălcarea regulilor de circulaţie pe apă se sancţionează cu cartonas galben care este echivalent cu un start furat şi se aplică contravenienţilor la prima cursă la care participă. Dacă se persistă în nesocotirea regulilor de circulaţie sancţiunile pot merge până la eliminarea din concurs.

7.3. Este interzisă circulaţia ambarcaţiunilor de canotaj, pe toate suprafeţele de apă, la antrenament sau concurs, fară a avea etrava echipată cu mingie de protecţie conform punctului 16.1. al prezentului regulament.

7.4. Abordajele, ciocnirile, accidentele şi toate urmările rezultate din acestea sunt  în sarcina celor care se fac vinovaţi de producerea lor.

7.5. Comitetul de organizare va afişa în zona locurilor de îmbarcare sau va prevedea în protocolul competiţiei, regulile de circulaţie pe apă ce trebuie respectate pe pista de concurs şi în zona de antrenament, atât în timpul concursului, al încălzirii şi recuperării, cât şi în timpul antrenamentului.

7.6. Nerespectarea regulilor de circulaţie pe apă şi circulaţia ambarcaţiunilor fără mingi de protecţie, în zilele de antrenament şi concurs, atrage sancţiuni care pot merge până la descalificarea celor vinovaţi din concurs.

   Capitolul II – CONCURENTII.

            Articolul 8 – Dreptul de participare.

8.1. Concursurile de canotaj sunt deschise pentru toţi sportivii care fac parte dintr-un club sau asociaţie sportivă, care si-a achitat taxa de participare pentru anul in curs, au carnet de legitimare vizat pe anul în curs şi viza “ştie să înoate”. Viza “cunoaşte regulile de navigaţie”, în conformitate cu “instrucţiunile privind prevenirea accidentelor şi asigurarea asistenţei de urgenţă pe timpul desfăşurării antrenamentelor şi concursurilor”, va fi confirmată în carnetul de legitimare prin ştampila şi semnătura dată de catre structurile sportive.

 NOTA: La concursurile ce se desfăşoară pe ergometru nu este necesara viza ,,ştie sa înoate” şi ,,cunoaşte regulile de navigaţie”

8.2. Avizul medical, condiţie eliminatorie de participare la concursuri, trebuie să poarte: data efectuării, semnătura şi parafa medicului, termenul de valabilitate (dacă nu este expres precizat se va lua în considerare conform normelor INMS), precum şi ştampila unităţii care a efectuat controlul medical. Aceleaşi cerinţe sunt necesare şi pentru avizele provizorii.

  Articolul 9 – Categorii de varsta.

9.1. FISA recunoaşte următoarele categorii de concurenţi:

• juniori (m+f) 18 ani;
• seniori B (m+f) 22 ani;
• seniori A (m+f);
• veterani (m+f si echipaje mixte) 8 categorii de la 27 la 70 ani.

9.2. În afara acestor categorii de concurenţi FISA recunoaşte la seniori A si B (m+f ) şi “categoria uşoară”;

9.3. Sportivii îşi pierd apartenenţa la o grupă de vârsta, la 31 decembrie al anului în cursul căruia împlinesc vârsta maxima prevăzută a categoriei. Excepţie fac cârmacii de la categoria maeştrii;

9.4. Regulamentele concursurilor oficiale sau locale organizate la noi în ţară, cuprind următoarele categorii de participanţi:

• Juniori I (m+f) până la 18ani;
• juniori II (m+f) până la 16 ani;
• juniori III (m+f) pana la 14 ani
• juniori categorie uşoară (m+f) 17-18 ani;
• tineret (m + f)  19-22 ani;
• seniori (m+f) open;
• seniori categorie usoara (m+f);
• veterani (m+f) conform FISA (art. 9.1).

Comitetul Executiv este in masura sa faca modificari ale categoriilor de participanti in perioada cuprinsa intre adunarile generale.

9.5. În funcţie de scopul concursului, în regulamentele acestora, organizatorii pot nominaliza categorii suplimentare sau alte categorii de vârstă.

            Articolul 10 – Categoria uşoară.

10.1. Limitele maxime de greutate ale concurenţilor care participă la probele de categorie uşoară, sunt reglementate după cum urmează:

10.2. La categoria uşoară juniori şi junioare nu este permisă participarea decât a sportivilor de 17-18 ani. Fac excepţie concursurile la care în mod expres sunt alte reglementări.

10.3. Sportivii categoriei uşoare se vor cântări îmbrăcaţi în maieu şi şort de competiţie (sau echivalentul acestora), pe un cântar etalonat, cel puţin cu o oră şi cel mult cu două ore înainte de prima cursă a fiecarei probe la care ei participă, în fiecare zi a competiţiei. Dacă o cursa este întreruptă, amânată sau anulată, sportivii categoriei uşoare nu trebuie să se supună la a doua cântărire în aceiaşi zi.

10.4. Concurenţii care se prezintă la cântarul oficial vor avea asupra lor legitimaţia sportivă cu fotografie. Componenţii aceluiaşi echipaj se vor prezenta la cântar în acelaşi timp. Cei care nu pot realiza greutatea regulamentară în intervalul stabilit pentru cântărire, vor fi eliminaţi din concurs la proba respectivă

     Articolul 11 – Cârmacii.

11.1. Cârmacii fac parte integrantă din echipă, şi ca urmare ei trebuie sa fie de acelaşi sex si categorie de varsta cu echipa. Fac excepţie de la această regulă competiţiile care în regulamentul lor specifică în mod expres probele masculine în care pot fi utilizaţi cârmaci de sex feminin îndeplinind cerinţa de greutate a băieţilor. Numărul de probe la care pot cârmi nu este limitat.

11.2. Greutatea minimă admisă pentru cârmaci la probele masculine de seniori şi juniori este de 55 kg., iar la cele feminine de senioare şi junioare este de 50 kg. Cârmacilor care sunt sub limita minima admisă, se va adauga un lest egal cu diferenţa până la greutatea regulamentară. Greutatea maximă a lestului este de 10 kg. şi se amplasează cât mai aproape posibil de locul cârmaciului. La solicitarea Comisiei de control greutatea lestului poate fi controlată după cursă.

11.3. Cântarirea cârmacilor se face în echipament sumar (maieu si chilot de competiţie), cu cel puţin o oră şi cel mult două ore, zilnic, înaintea primei curse la care participă.

            Articolul 12 – Limite de participare.

12.1 Sportivii apartinand tuturor categoriilor de varsta si greutate au dreptul sa fie inscrise la o competitie numai de catre o structura sportiva. In cazul sportivilor juniori care fac obiectul unor contracte de dubla legitimare, incrierile se vor face tinand cont de prevederile contractelor respective si de prevederile regulamentelor FR Canotaj. Atunci cand prevederile contractelor sunt in contradictie cu prevederile regulamentelor FR Canotaj, se va aplica regulamentul FR Canotaj. Astfel un sportiv poate concura intr-o competitie fie numai pentru clubul care l-a legitimat, fie numai pentru clubul cu care are dubla legitimare, fie numai pentru asocierea celor doua cluburi.  Un club care are incheiate contracte de dubla legitimare cu mai multe cluburi va putea inscrie intr-un echipaj sportivi proveniti de la acele cluburi numai sub denumirea sa, si numai daca contractele de dubla legitimare permite acest lucru. Altfel sportivii respectivi nu vor putea concura in acelasi echipaj.

12.2. La cererea structurilor sportive, alaturi de denumirea structurilor sportive se poate alatura si denumirea sponsorului.

12.3. Toate categoriile de varsta pot lua startul în mai multe curse în aceiaşi zi, cu condiţia ca între starturile rundelor succesive ale aceleiasi probe  sa fie un decalaj de cel puţin două ore.

12.4. Echipele înscrise în concurs au dreptul să înlocuiască până la 50% din componenţa lor, precum şi cârmaciul. Înlocuirea se va face cu sportivi înscrişi şi validaţi pe fişele de înscriere. Schimbarea se va face cu cel  puţin o oră înaintea startului primei serii a probei respective şi se va depune în scris la secretariatul concursului. Înlocuirea nu se poate face cu sportivi înscrişi în aceiaşi probă (exceptie fac concursurile pe ergometru) dar în alte echipe.

12.5. Nu poate fi schimbată componenţa unui echipaj care a disputat deja o cursă eliminatorie în proba respectivă.

12.6. În mod excepţional, după o cursă disputată, se pot efectua înlocuiri (în limita prevederilor de la 12.4), în cazurile de accidentare sau a unor îmbolnăviri acute grave, constatate şi atestate în scris, de medicul oficial al concursului şi aprobate de juriu.

12.7. În mod excepţional, înaintea disputării primei curse din proba respectivă, se poate înlocui şi concurentul înscris în proba de simplu, dacă acesta a suferit un accident sau o îmbolnăvire acută gravă, constatată şi atestată în scris, de medicul oficial al concursului şi aprobata de juriu.

12.8. Sportivii înlocuiţi în condiţiile prevazute la punctele 12.6.si 12.7.nu vor putea participa ulterior în nici o proba din concursului respectiv.

12.9. Retragerea unui echipaj înscris şi validat în şedinţa tehnică (după tragerea la sorţi), se poate face numai prin aplicarea prevederilor de la punctul 6.1. Pentru a evita descalificarea componenţilor echipei respective din concurs, şi ca atare imposibilitatea utilizării lor în alte probe, în care sunt înscrişi şi validaţi, retragerea comunicată în scris  juriului concursului, se va face cu cel puţin o oră înaintea cursei respective.

12.10. Retragerea odată comunicată este definitivă. Juriul concursului după retragere poate opera schimbările ce decurg, privind desfaşurarea probei respective,

Articolul 13 – Obligaţiile concurenţilor.

13.1. Concurenţii trebuie să cunoască, în mod amănunţit, toate prevederile regulamentare care îi privesc şi care sunt cuprinse în prezentul regulament şi în regulamentul concursului respectiv.

13.2. Concurenţii trebuie să urmeze indicaţiile corpului de arbitrii şi comitetului de organizare, să respecte prevederile regulamentelor de desfaşurare ale concursului, să respecte regulile de circulaţie pe apă şi să dispute cursele în mod corect.

13.3. Concurenţii trebuie să se prezinte la concurs în echipament sportiv corespunzător şi uniform pentru toţi componenţii echipei respective. Echipamentul se referă la şosete, ciorapi, pantaloni, şort, tricou, maieu, care trebuie să fie uniforme pentru toţi concurenţii, inclusiv cârmacii. Privind pălăriile, şepcile, bentiţele, nu este obligatoriu să fie purtate, sau ca toţi componenţii echipei să le poarte, dar dacă o parte din echipieri poartă ceva pe cap, acestea trbuie să fie identice ca formă şi culoare.

13.4. Cu 5 minute înaintea orei de start, echipele trebuie să se afle în apropierea zonei de plecare si au obligatia de a pastra ”linistea” pentru a nu deranja procedura de start (se acorda avertisment) . Se poate intra în zona de start numai după ce aceasta a devenit liberă pentru cursa în care echipele sunt înscrise si starterul aloca culoarele concurentilor. Echipele au obligaţia să se găsească în start cu minimum 2 minute înainte de ora startului.

13.5 a) Startul se poate da fară a aştepta întârziaţii. Starterul poate acorda un cartonas galben echivalent cu un start furat, echipei care se prezintă cu întârziere la start.

b)La concursurile cu plecare individuala, daca un echipaj  intarzie sau lipseste, urmatoarele starturi se vor da la orele stabilite in program. Echipajul care a intarziat poate lua startul ulterior, de regula ultimul in proba respectiva, sau mai tarziu, dar numai in cadrul reuniunii respective, daca presedintele juriului (dupa consultarea cu starterul, cu comisia de control, cu arbitrii de parcurs, cu delegatul clubului, in functie de situatie),   stabileste ca e oportun acest lucru.

13.6. În timpul cursei, concurenţii trebuie să-şi asigure singuri direcţia. Fiecare echipă are rezervat un culoar de care dispune. Pe risc propriu se poate parăsi culoarul, cu condiţia să nu jeneze adversarii, creându-şi astfel un avantaj.

13.7. Linia de sosire nu poate fi traversată indiferent de direcţie, dacă o cursă este în desfăşurare şi echipajele se apropie de zona de finiş.

13.8. Se interzice echipajelor care nu iau parte la cursa respectivă să însoţească echipele aflate în cursă. Toate echipajele se vor opri atunci când cursa ajunge în dreptul lor.

13.9. După terminarea parcursului, fiecare concurent trebuie să se prezinte, la solicitarea oficialilor după caz, fie în faţa comisiei de control, fie în faţa arbitrului de sosire, pentru verificarea componenţei echipei, a materialului utilizat în concurs sau pentru a li se preciza cine şi unde trebuie să se prezinte la controlul antidoping.

13.10. Concurenţii se pot adresa corpului de arbitrii sau organizatorului concursului numai prin intermediul delegatului clubului sau asociaţiei sportive căreia îi aparţin, cu excepţia explicaţiilor faptelor petrecute în timpul cursei.

13.11. Concurenţii au obligaţia să aibă un comportament civilizat faţă de arbitrii, adversari, organizatori şi public.

13.12 Nerespectarea uneia sau mai multor obligaţii de către concurenţi atrage după sine sancţiuni care vor fi în raport cu gravitatea faptelor comise.

            Articolul 14 – Delegatii cluburilor.

14.1. Organizaţiile sportive care iau parte la concursuri, sunt obligate să-şi numeasca unul sau doi delegati, in functie de numarul de echipaje inscrise in competitia respectiva, cu specificatia clara a echipajelor pe care le reprezinta fiecare, care vor avea dreptul să reprezinte concurenţii în faţa arbitrilor sau a organizatorului. Delegarea se va face printr-un inscris oficial.

14.2. Delegatul este obligat să supravegheze disciplina sportivilor, să se îngrijească de prezentarea punctuală şi în ţinuta corespunzatoare la start, şi să transmită acestora toate modificarile intervenite în programul anunţat şi comunicate lui de presedintele juriului (direct sau prin reprezentant).

14.3. Delegatul este singurul în măsură să prezinte în scris secretariatului concursului modificarile intervenite in componenţa echipajelor.

14.4. Delegatul nu are dreptul să se amestece in hotărârile corpului de arbitrii sau ale organizatorilor ori să le comenteze.

14.5. În timpul concursului, delegatul trebuie să se afle în apropierea secretariatului concursului, pentru a se putea lua o legatură operativă cu acesta.

 Capitolul III – MATERIALE.

            Articolul 15 – Clase de ambarcaţiuni.

15.1. Probele de canotaj recunoscute pe plan internaţional sunt cele prevazute in regulamentului FISA.

      Articolul 16 – Cerinţe pentru ambarcaţiuni.

16.1. Etrava fiecarei bărci va fi echipată cu o minge de protecţie albă din caucic moale, sau din alt material echivalent, cu diametrul de 4 cm. Excepţie fac bărcile construite astfel încât să asigure aceleaşi caracteristici de securitate şi vizibilitate.

16.2. Ambarcaţiunea care participă la concurs va fi prevăzută cu număr de culoar care va fi fixat la prova cât mai aproape de etravă. Numărul de culoar este imprimat pe o placă galbenă sau alba, care are o dimensiune de 20 x12 cm. în culoare neagră.

16.3. Asigurarea mingiilor de protecţie şi a numerelor de culoar cad în sarcina unităţilor sportive.

16.4. În principiu construcţia, forma şi dimensiunile ambarcaţiunilor, ramelor şi vâslelor sunt libere. Greutatea minimă a ambarcaţiunilor fără rame sau vâsle, amplificator, microfon, difuzoare, sau alte echipamente electronice, este fixată astfel:

16.5. Este interzisa folosirea în ambarcaţiuni a aparatelor de transmisie fără fir, atât pentru recepţie, cât şi pentru emisie.

16.6. Este interzis să se aplice pe coca bărcilor produse sau structuri care pot modifica starea naturală a apei sau stratul de suprafaţă al acesteia reducând frecarea.

16.7. Pentru a evita accidentele în caz de răsturnare sau scufundare, toate bărcile vor fi echipate cu paloniere sau pantofi care să permita sportivilor eliberarea neintârziată din barcă fără ajutorul mâinilor.

16.8. Muchiile palelor de jur împrejur vor avea grosimea minimă la rame de 5 mm. iar la vâsle 3 mm. Aceasta grosime se va măsura de la marginea exterioară a palei la o distanţă de 3 mm. pentru rame si 2 mm. pentru vâsle.

16.9. Deschizătura de la locul cârmaciului va avea cel putin 70 cm. iar pe o lungime de 50 cm. va avea lărgimea egală cu a bărcii. Suprafaţa interioară a părţii acoperite va fi netedă si nici un element nu va îngusta locul rezervat pentru cârmaci.

16.10. La concursurile oficiale individuale, FRC va încerca să asigure condiţii egale de concurs pentru toţi participanţii, oferindu-le materiale de concurs disponibile, cu precadere sportivilor care indeplinesc parametri morfologici impusi de FRC.

La celelalte concursuri, oficiale sau locale, pentru seniori, tineret sau juniori, materialele de concurs folosite, pot fi de orice provenienţă.

  Capitolul IV – PISTA DE CONCURS.

            Articolul 17 – Caracteristici.

17.1. Pista pentru concursurile de canotaj reprezintă o suprafaţă de apă cu dimensiunea suficientă pentru distanţa şi numărul de culoare necesare, cu posibilităţile de vâslire, în măsură să permită deplasarea normală a ambarcaţiunilor şi să asigure condiţii egale între concurenţi.

17.2. Pista pentru distanţa clasică are lungimea minimă de 2150 m., iar lăţimea variaza în funcţie de numărul culoarelor. Lăţimea minimă a unui culoar este de 12.5 m. şi cea maximă de 15 m. Parcursul, de regulă, trebuie să fie în linie dreaptă, iar linia de plecare şi cea de sosire să fie în unghi drept faţă de axa sa longitudinală. În cazul unei ape cu adâncime constantă, aceasta va fi de minimum 2 m., iar pentru adâncime inegală minimum 3 m.

17.3. Distanţa fixată pentru concursurile de fond este de 6000 m. pentru toate categoriile de concurenţi.

17.4. Pista trebuie delimitată atât în lungime, prin balize la start, la sosire şi la distanţele intermediare, cât şi în lăţime, prin balize, care să ajute orientarea concurenţilor şi în acelaşi timp să-i protejeze contra accidentelor. Acolo unde condiţiile permit, balizarea culoarelor pe întregul parcurs, trebuie realizată.

17.5. Lungimea pistei şi a distanţelor intermediare trebuie realizată de profesionişti în domeniu, care să întocmescă un plan exact şi certificat.

17.6. În funcţie de importanţa concursului, parcursul trebuie să prezinte amenajări, instalaţii şi inventar, care să corespundă cât mai mult posibil, exigentelor înscrise în manualul FISA privind pista de concurs.

17.7. Cerinţe privind instalaţiile tehnice ale unei piste de categorie A care poate fi  omologata de  FISA sunt:

            În zona de plecare:

            Pontoane pentru start (ţine bărci). Etravele tuturor bărcilor trebuie să fie aliniate pe linia de plecare. Aceasta presupune folosirea unor pontoane de start mobile, cu scopul de a compensa diferenţele de lungime dintre ambarcaţii. Ele trebuie să aibe stabilitate, să fie solide şi să poată fi manevrate cu uşurinţă pentru fiecare poziţie dată.

            Panouri pentru vizare.  Aşezate în spatele pontoanelor pentru start, ele indică mijlocul fiecărui culoar şi trebuie să fie vizibile de la o distanţă de 1000 metri. Formate din doua piese  late de 100 cm. şi lungi de 300 respectiv de 200 cm. sunt fixate în poziţie verticală şi în  prelungire, la o distanţă de 10 – 30 cm. între ele. Pe mijlocul lor este  vopsită o fâşie  verticală neagră de 20 cm. pe un fond galben luminos

            Turnul de plecare. Se amplaseaza la 40 – 50 m in spatele liniei de plecare pe mijlocul prelungirii pistei de concurs. Acest turn se compune dintr-o platformă acoperită pentru starter situată la o înălţime între 3 şi 6 m faţă de nivelul apei. El este construit în aşa fel încât să permită starterului o bună vizibilitate asupra zonei de plecare şi a amplasamentului aliniorului.

            Echipamentul starterului. Turnul este echipat cu 1 – 2 ceasuri mari de perete, sau un alt sistem de afişare a timpului rămas până la ora startului, care poate fi văzut cu uşurinţă de către concurenţii ce aşteaptă în zona de plecare. În caz de amânare starterul trebuie să aibă posibilitatea afişării orei startului, pe un panou vizibil din toată zona de plecare. Starterul trebuie să dispună de o staţie de amplificare, microfon şi difuzoare, pentru ca indicaţiile şi comenzile sale să poată fi recepţionate simultan de toţi concurenţii, de asemenea trebuie să aibă instalaţie radio telefonică care să-i permită legătura directă cu arbitrul de plecare, cu sosirea, cu comisia de control şi cu preşedintele juriului.

            Amplasamentul aliniorului. Acest amplasament (baracă) este fixat stabil chiar pe linia de plecare, dacă este posibil la cel puţin 15 si cel mult 30 m de primul culoar, între 1 – 2 m deasupra nivelului apei. Spaţiul trebuie să fie suficient pentru ca arbitrul de plecare şi aliniorul să poată observa perfect linia de plecare. Amplasamentul trebuie să fie dotat cu o linie radiofonică între alinior şi cei aflaţi pe pontoanele de start (ţine bărci) şi care dispun de căşti de recepţie. Pentru campionate mondiale baraca trebuie echipată şi cu o camera video şi monitor care să permită reluarea imaginilor şi cotrolul execuţiei startului.

            Linia de plecare. Este realizată de un fir întins vertical, de 2 mm., situat pe amplasamentul aliniorului şi un panou fixat pe partea opusă a pistei de concurs, vopsit jumatate galben si jumatate negru, cu partea galbena mai aproape se start..

            Alte amenajari. În apropierea startului se amenajază un loc (rastel) de depozitare a ramelor şi a vâslelor de rezervă şi executarea unor mici reparaţii, un ponton de acostare şi un ponton pentru acostarea şalupelor arbitrilor de parcurs. Toaleta în apropiere într-o construcţie permanentă sau temporară.

            Zona de start. Primii 100 m ai pistei sunt marcaţi cu balize de  culoare diferită faţă de celelalte, iar în dreptul celor care marchează terminarea zonei, se plasează în exteriorul pistei, de o parte şi de alta a sa, câte un fanion alb.

            Între plecare şi sosire:

            Culoare exterioare. De-a lungul ambelor laturi ale pistei de concurs trebuie să existe o suprafaţă de apă liberă de cel puţin 5 m fără obstacole. Această lărgime reprezintă un minimum absolut necesar şi pentru a permite circulaţia nestingherită a echipelor se recomandă ca acesta suprafaţă de apă să aibe o lărgime de cel puţin 27 m.

            Culoarele. Parcursul pe toată lungimea este delimitat de culoare balizate, conform sistemului Albano. Se recomandă ca pista de concurs să dispună de 8 culoare balizate, iar 6 culoare balizate reprezintă minim admis. Aceste culoare trebuie să fie în linie dreapta egale ca lăţime pe întregul parcurs. Laţimea minimă este de 12.5 m. iar cea maxima de 15 m. Lătimea de 13.5 m. este recomandată să se folosească.

            Balizele. În sensul lungimii culoarelor se plasează câte o baliză la fiecare 10 sau 12.5 m. Balizele nu pot depăşi un diametru maxim de 15 cm., suprafaţa lor trebuie să fie suplă şi colorată în galben sau oranj strălucitor. Balizele care marchează distanţele intermediare de 250 m vor fi de altă culoare.

            Marcaje. La sosire un marcaj indică linia de 2000 m. Începând de la plecare (start) la fiecare 250 m, se vor plasa pe ambele laturi ale parcursului, în exterior, panouri vizibile, care semnalează concurenţilor distanţa parcursă. Dimensiunea panourilor va fi de minimum 2 x 1 m. şi vor fi fixate pe mal. În cazul în care nu sunt posibilităţi de marcare pe mal, atunci se amplasează pe apă, în exteriorul pistei, cuburi flotante de 1x1x1 m. imprimate pe toate laturile cu distanţa cotei respective.

            Marcaje suspendate.  Din 500 în 500 m, inclusiv pe linia de sosire, se instalează pe cabluri transversale, deasupra apei la înălţime convenabilă, panouri care marchează mijlocul şi numărul culoarului respectiv.

            Timpi intermediari. La fiecare 500 m. vor fi plasate instalaţii care să permită înregistrarea timpilor intermediari şi a poziţiei fiecărui concurent.

            Viteza vântului. În vederea măsurării vitezei vântului, se vor instala anemometre, la start, la 1000 m. şi la sosire. Ele vor fi instalate aproape de nivelul apei.

            În zona de sosire:

            Linia de sosire. Este realizată de un fir întins vertical, amplasat la locul unde stau arbitrii de sosire şi care corespunde pe partea opusă a pistei de concurs cu un panou fixat, vopsit jumatate galben si jumatate negru, cu partea galbena mai aproape se start.

Pe apă, linia de sosire, va fi marcată prin două fanioane roşii montate pe balize albe, amplasate fiecare la cel puţin 5 m. în afara limitelor exterioare ale pistei. În cazul în care malurile sunt în imediata apropiere a pistei, fanioanele roşii se pot fixa pe maluri. Acest marcaj serveşte numai pentru orientarea concurenţilor.

            Turnul de sosire. Este amplasat pe linia de sosire la 30 m. în exteriorul primului culoar al pistei de concurs. El cuprinde trei nivele şi permite plasarea cronometrajului, a arbitrilor de sosire şi a echipamentului de foto-finiş. Poate, deasemeni, să ofere spaţiu suficient pentru comentatorii curselor, operatorul tabloului electronic de afisaj a rezultatelor, operatori de televiziune şi biroul organizatorilor. Turnul este echipat cu un claxon puternic cu care se poate semnala trecerea liniei de sosire pentru fiecare echipaj.

            Zona de sosire. Reprezintă suprafaţa de apă aflată în prelungirea parcursului, necesară manevrelor de oprire a ambarcaţiilor după trecerea liniei de sosire. Un spaţiu de 100 m este suficient pentru acest scop. În cazul în care hangarul sau spaţiul de depozitare a bărcilor este situat în continuarea pistei, atunci o suprafaţă de apă lungă de 200 m trebuie respectată.

            Cronometrajul. Înregistrarea timpilor realizaţi de concurenţi se face cu aparatură adecvată care să permită o precizie de 1/100 secunde. Înregistrarea ordinii sosirilor se face cu aparatură optică specială, foto-finiş, sau cu sistem video de 100 de imagini pe secundă.

            Tabloul de afişaj. Un tablou de afişaj al rezultatelor, va fi amplasat în aşa fel încât să fie vizibil de majoritatea spectatorilor şi a sportivilor la sfârşitul fiecărei curse.

17.8. Toate celelalte piste de concurs care nu indeplinesc una sau mai multe din cerinţele de mai sus sunt considerate piste de categorie B.

            Capitolul V – ORGANIZAREA CONCURSURILOR.

            Articolul 18 – Responsabilităţi.

18.1. Toate concursurile de canotaj se desfaşoară sub autoritatea şi controlul F.R.Canotaj.

18.2. Un comitet de organizare îşi asumă responsabilitatea pregătirii şi desfaşurării unui concurs anume, iar componenta nominală a acestuia se aprobă, în funcţie de importanţa concursului, de către F.R.Canotaj sau organele sale teritoriale, la propunerea titularului de poziţie de calendar.

            Articolul 19 – Atribuţiile comitetului de organizare.

19.1. Comitetul de organizare intră în funcţiune înainte de data desfăşurării concursului, astfel încât să fie în măsură să-şi îndeplinească în timp util şi toate atribuţiile premergătoare desfăşurării concursului.

19.2. Comitetul de organizare are urmatoarele atribuţii:

• Întocmeşte regulamentul special al concursului respectiv şi protocolul acestuia, iar după aprobarea lui de către clubul sau asociaţia sportivă organizatoare, se îngrijeşte de difuzarea operativă, tuturor celor interesaţi;
• Numeşte un responsabil cu securitatea care urmareşte şi controlează dacă toate reglementările şi dispoziţiile de circulaţie pe apă au fost date şi se aplică, pentru a asigura o bună desfaşurare a concursului;
• Numeşte un responsabil medical care să asigure asistenţa medicală a concursului şi care să organizeze un serviciu de prim ajutor;
• Răspunde de pregătirea parcursului şi de toate instalaţiile, amenajările şi inventarul necesar desfăşurării concursului, pe apă şi pe uscat;
• Organizează şedinţa tehnică cu delegaţii participanţilor, după încheierea termenului de înscriere;
• Se ocupă de toate problemele de organizare şi răspunde solicitărilor preşedintelui juriului pentru buna desfăşurare a concursului respectiv.

–  Afiseaza in loc vizibil pentru toti participantii, tabele sau panouri cu regulile de                circulatie pe apa, in timpul antrenamentelor si in timpul competitiei (daunele produse prin neafisarea regulilor de circulatie vor fi suportate si vor intra in responsibilitatea organizatorilor).

Articolul 20 – Regulamentul special al concursului.

20.1. Orice concurs de canotaj se desfaşoară pe baza unui regulament special întocmit pentru concursul respectiv, care trebuie să cuprindă:

• denumirea concursului;
• scopul;
• data şi locul de desfăşurare;
• programul şi probele;
• formele de disputare;
• drepturile de participare;
• termenul de înscriere şi locul de depunere a formularelor;
• data şi locul şedinţei tehnice;
• titluri şi premii;
• modalitaţi de întocmire a clasamentului;
• precizări administrative;
• orice alte indicaţii în legătură cu desfăşurarea concursului.

20.2. Regulamentul special al concursului trebuie să fie în conformitate cu litera şi spiritul prezentului regulament.

20.3. Regulamentul special al concursului trebuie difuzat celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data disputării acestuia.

Articolul 21 – Sedinţa tehnică.

21.1. Fiecare concurs de canotaj este precedat de organizarea unei şedinţe tehnice, în care se prezintă procesul verbal al validarii înscrierilor, are loc tragerea la sorţi a culoarelor pentru fazele în care acest demers este necesar şi se transmit delegaţilor ultimele informaţii în legătură cu desfăşurarea concursului.

21.2. La şedinţa tehnică iau parte:

• reprezentantul organizatorului concursului;
• preşedintele juriului şi un număr de membrii ai juriului stabilit de preşedinte;
• delegatii si antrenorii cluburilor şi asociaţiilor sportive participante;
• Şedinţa tehnică se desfaşoară sub conducerea preşedintelui juriului.

21.3. Ordinea de zi a şedinţei tehnice cuprinde următoarele puncte, socotite ca un program minimal:

• apelul delegaţilor; cluburilor si asociaţiilor sportive participante; cei absenţi nu pot fi degrevaţi de răspundere pentru faptul că, nefiind prezenţi, nu au putut luat cunoştinţă de unele informaţii în legătură cu desfăşurarea concursului, care au fost anunţate cu această ocazie în şedinţa tehnică;
• comunicarea validării actelor depuse de participanţi;
• apelul pe probe al echipelor înscrise şi anunţarea eventualelor retrageri;
• tragerea la sorţi a culoarelor, cu anunţarea orelor de start, a curselor şi a sistemului de calificare în manşele superioare;
• transmiterea instrucţiunilor şi a reglementărilor privind circulaţia pe apă în zona pistei şi pe pistă, locul unde îşi desfăşoară activitatea comisia de control, protocolul de premiere şi alte informaţii pe care organizatorul şi preşedintele juriului le consideră necesar să fie cunoscute de către participanţi.

            Articolul 22 – Controlul antidoping.

22.1. Se consideră dopaj folosirea uneia sau mai multor substanţe menţionate în lista oficială a produselor dopante, publicate periodic de către FISA.

22.2. Depistarea administrării şi utilizării substanţelor incluse pe lista celor interzise, precum şi a diverselor metode de manipulare farmacologică, cuprinse în regulamentul antidoping al FISA atrage dupa sine sancţiuni ce pot merge până la suspendarea definitivă din activitatea sportivă.

22.3. Este interzisă utilizarea substanţelor ce fac parte din clasa doping: stimulente, narcotice, agenţi anabolizanţi, diuretice, hormoni. Este interzisă folosirea metodelor de dopaj sanguinic şi manipularea farmacologică, chimică şi psihică. Clase de substanţe supuse restricţiei totale sunt: alcool, marijuana, anestezice locale, corticosteroizi, beta-blocante.

22.4. F.R.Canotaj poate decide efectuarea de control antidoping la orice concurs, cu condiţia ca aceasta decizie să fie anunţată la şedinţa tehnică, fără precizarea probelor sau manşelor în care se va face.

22.5. Criteriile de selecţionare a concurenţilor care urmează a fi supuşi controlului antidoping pot fi urmatoarele:

• în ordinea clasării;
• prin tragere la sorţi, la fiecare probă, a culoarului şi a locului în barcă;
• prin nominalizare directă, când se bănuieşte un caz de dopaj;
• o combinare a criteriilor menţionate mai sus.

22.6. Alegerea criteriilor este confidenţială şi se face în ultimul moment; aceasta intra în atribuţia responsabilului cu controlul antidoping, după consultarea cu reprezentantul F.R.Canotaj care a decis efectuarea controlului.

22.7. Comunicarea nominalizării sportivilor care trebuie să se prezinte la controlul antidoping se face prin semnătura de confirmare, imediat la acostare, după terminarea cursei, prin intermediul membrului comisiei de control care îşi desfăşoară activitatea în zona anunţată la şedinţa tehnică.

22.8. Neprezentarea pentru controlul antidoping în timp util sau nerespectarea protocolului privind efectuarea acestuia echivalează cu un rezultat pozitiv al controlului antidoping şi se sancţionează ca atare.

            Capitolul VI – RECLAMAŢII, CONTESTAŢII, MĂSURI DISCIPLINARE.

            Articolul 23 – Reclamaţii.

23.1. Echipa care apreciază că disputa în cursa respectivă s-a desfăşurat de o manieră incorectă, prejudiciindu-i şansele, poate prezenta arbitrului de parcurs o reclamaţie verbală.

23.2. Reclamaţia se poate face numai imediat după terminarea cursei, iar intenţia se manifestă prin ridicarea şi agitarea braţului de către şeful de ramă sau vâslă, pentru a atrage atenţia arbitrului de parcurs.

23.3  Reclamaţia recepţionată de arbitrul de parcurs completează propriile observaţii asupra modului de desfăşurare a cursei, după care anunţă decizia sa.

            Articolul 24 – Contestaţii.

24.1. Echipa care se socoteşte nedreptăţită de decizia arbitrului de parcurs în legatură cu desfăşurarea cursei, poate face contestaţie cu condiţia ca această intenţie să fie anunţată arbitrului responsabil de sosire înainte de a debarca.

24.2. Contestaţia se consideră valabilă numai dacă este depusă în scris de către delegatul clubului sau asociaţiei sportive, în limita a cel mult o oră după terminarea reuniunii respective. Contestaţia se depune la secretariatul concursului, odată cu 300 lei reprezentând taxa de contestaţie. Pentru contestaţiile soluţionate favorabil, taxa se restituie.

24.3. Preşedintele juriului convoacă biroul juriului cu care analizează contestaţia şi comunică decizia în termen de maximum doua ore după terminarea reuniunii respective.

24.4. În cazul în care contestaţia depusă la comisie spre soluţionare are legătură cu prestaţia unuia dintre membrii comisiei, acesta va fi schimbat cu un înlocuitor dintre cei desemnaţi de preşdintele juriului, la alegerea acestuia.

24.5. La cursele la care s-au anunţat contestaţii publicarea rezultatelor se amână până la comunicarea deciziei biroului juriului.

24.6. La campionatele naţionale, dacă una din părţile implicate în incident este nemulţumită de hotărârea Biroului Juriului se poate adresa în scris Comitetului Executiv al FRC în termen de 72 de ore de la primirea comunicării.

24.7. Delegaţii cluburilor sau asociaţiilor sportive participante pot depune şi direct contestaţii numai pentru cazurile în care socotesc că prevederile prezentului regulament sau ale regulamentului special al concursului, au fost greşit aplicate, nu au fost aplicate, sau deciziile luate nu sunt conforme cu prevederile lor.

Articolul 25 – Măsuri disciplinare.

25.1. Juriul, după ce a ascultat parţile implicate, poate lua împotriva concurenţilor care s-au comportat de o manieră antisportivă sau incorectă, în funcţie de gravitatea faptelor, una din următoarele măsuri disciplinare:

• mustrare;
• eliminare;

25.2. Mustrarea, prin efectul ei, poate fi o sancţiune individuală sau colectivă.

25.3. Eliminarea, reprezentând excluderea dintr-o  proba anume, are efect asupra întregii echipe în a cărei componenţă unul sau mai mulţi sportivi se află în culpă.

25.4. Descalificarea reprezintă o sancţiune individuală şi echivalează cu excluderea din toate probele concursului respectiv. În caz de gravitate deosebită, preşedintele juriului se poate adresa fie F.R.Canotaj, fie organelor teritoriale, în vederea agravării sancţiunii.

25.5. Măsurile disciplinare se pot aplica pentru comportament inadecvat atât în timpul curselor, cât şi în afara lor, pe apă sau pe uscat, pe durata desfaşurării concursului respectiv. Pot fi aplicate şi amenzi conform prevederilor de la art. 6.

            Capitolul VII – JURIUL.

            Articolul 26 – Componenţa juriului.

26.1. Juriul se compune din persoanele care îndeplinesc urmatoarele funcţii:

• preşedintele juriului;
• starter;
• alinior;
• arbitru de plecare;
• arbitrii de parcurs;
• arbitru responsabil de sosire;
• arbitrii de sosire;
• arbitru responsabil al comisiei de control;
• membrii ai comisiei de control;

Rolul juriului este acela de a asigura buna desfăşurare a concursului în concordanţă cu prevederile prezentului regulament şi, în particular, ca toate echipajele din competiţie să concureze în condiţii egale.

26.2. Persoanele care îndeplinesc funcţia de: preşedinte al juriului, starter, arbitru de plecare, arbitru de parcurs, arbitru responsabil de sosire şi arbitru responsabil al comisiei de control, trebuie să deţină licenţa de arbitru de canotaj.

26.3. Funcţia de preşedinte al juriului este îndeplinită de o singură persoană; celelalte funcţii, pot fi îndeplinite, fie simultan de mai multe persoane, fie prin alternanţa. Numărul persoanelor din juriu se stabileşte în funcţie de importanţa concursului şi numărul concurenţilor.

            Articolul 27 – Preşedintele juriului.

             27.1. Este nominalizat de presedintele Colegiul Arbitrilor si validat de Comitetul Executiv.

27.2. Preşedintele juriului reprezintă funcţia şi autoritatea cea mai înaltă în desfăşurarea concursului, este împuternicit să ia deciziile pe care le crede de cuviinţă în toate situaţiile ce pot apărea pe timpul desfăşurării concursului, cu respectarea spiritului si dispozitiilor prezentului regulament.

27.3. Preşedintele juriului verifica legalitatea inscrierilor, si le centralizeaza, nominalizează juriul, funcţiile membrilor acestuia şi supraveghează activitatea lor.

27.4. Conduce şedinţele tehnice cu delegaţii cluburilor şi asociaţiilor sportive participante, precum şi şedinţele de lucru cu membrii juriului.

27.5. Asigură legătura cu comitetul de organizare al concursului.

27.6. Pentru cazurile în care se impune luarea unor decizii deosebite, preşedintele juriului nominalizează persoanele care vor face parte din acest organ de decizie pe care îl conduce.

27.7. Preşedintele juriului nu poate exercita nici o altă funcţie în cadrul aceluiaş concurs.

27.8 Nu poate fi preşedinte de juriu un arbitru-antrenor ai cărui sportivi sunt înscrişi în concursul respectiv. De asemenea un arbitru-antrenor ai cărui sportivi sunt înscrişi în concursul respectiv nu poate face parte nici din Biroul Juriului.

27.9. Preşedintele juriului va intocmi si semna, in termen de 3 zile de la finalizarea concursului, procesul verbal al concursului, pe formularul emis de F.R.C. si va semna centralizatorul cu punctajul obtinut de fiecare club participant. Centralizatorul cu punctajul va fi intocmit de Comisia de Competitii si Materiale.

               Articolul 28 – Biroul Juriului

Biroul Juriului este este format din Preşedintele Juriului şi alţi doi membrii ai juriului desemnati de Preşedintele Juriului si are rolul de a judeca contestatiile si de a lua  decizii in situatii neprevazute de regulament. Preşedintele Juriului  numeste şi alţi trei membrii de rezervă astfel încât în cazul judecării unei contestaţii nici unul din membrii Biroului să nu fi fost  implicaţi direct în incident (ex: starter sau arbitru de parcurs). Componenţa nominală a acestui Birou va fi afişat în loc vizibil înainte de începerea competiţiei.

            Articolul 29 – Starterul.

29.1. Înainte de preluarea funcţiei, starterul trebuie să se asigure de prezenţa şi dacă este cazul, de funcţionarea instalatiilor, inventarului şi a amenajărilor, privind zona de start. Inventarul minimal al starterului îl constituie o portavoce, un fanion roşu şi un clopot.

29.2. Cercetează condiţiile de vânt şi decide cum va da startul; anunţă concurenţilor modul de aliniere; procedura de start, controlează modul in care concurenţii respectă regulamentul de circulaţie în zona de  start; ia măsurile ce se impun pentru asigurarea desfaşurării curselor în condiţii echitabile.

29.3. Informează echipele, din minut în minut, de timpul rămas până la start; anunţă echipele care intră la start şi are obligaţia să permită accesul acestora în zona de start după ce s-a asigurat că precedenta cursă a părăsit în siguranţă zona de start (prima 100 de metrii), indicându-le numărul culoarului; controlează dacă echipele sunt regulamentar echipate. Concurenţii intră în zona de start numai după anunţul starterului.

29.4. Starterul desfaşoară procedura de plecare conform articolului 37.

29.5. Înaintea începerii procedurii de start, starterul se asigura ca arbitrul de parcurs este prezent si pregatit sa preia cursa.

            Articolul 30 – Arbitrul de plecare.

30.1. Înainte de preluarea funcţiei, arbitrul de plecare constată existenţa şi buna funcţionare a instalaţiei care permite alinierea concurenţilor şi legătura acustica cu starterul şi cu cei care execută alinierea (,,ţine bărci”).

30.2. Pentru exercitarea obiectivă a atribuţiilor, arbitrul de plecare se plasează în vecinatătea aliniorului şi supraveghează operaţiunile acestuia. Când constată că alinierea este corectă o semnalizează starterului, prin ridicarea fanionului alb, iar dacă ulterior aceasta s-a modificat, coboară fanionul alb şi comandă aliniorului să reia operaţiunea de aliniere.

30.3. Înaintea începerii procedurii de dare a startului , arbitrul de plecare ia legătura cu arbitrul de parcurs pentru a se asigura că acesta este pregatit.

30.4. Arbitrul de plecare este singurul în măsură să decidă dacă una sau mai multe echipe au efectuat un start furat. Dacă acest lucru s-a petrecut, el îl informează pe starter agitând fanionul rosu şi comunicâdu-i acestuia numele echipelor ce se află în culpă.

30.5. Dacă organizatorii nu dispun de suficient personal pentru ca să dispună de un alinior atunci aceasta operaţiune poate fi făcută de arbitrul de plecare.

            Articolul 31 – Arbitrul de parcurs.

31.1. Arbitrul de parcurs este din punct de vedere ierarhic superior starterului şi arbitrului de plecare.

31.2. Înainte de start arbitrul de parcurs controlează dacă toate instalaţiile şi amenajările parcursului sunt în stare bună şi dacă nu se gaseşte vreun obstacol pe parcurs. În caz contrar ia decizia care se impune, consultând în prealabil preşedintele juriului.

31.3. Arbitrul de parcurs se asigură dacă echipele care sunt pe apă respectă regulile de circulaţie stabilite pentru zona parcursului.

31.4. În timpul desfaşurării procedurii de plecare, arbitrul de parcurs supraveghează activitatea arbitrilor şi oficialilor din zona de start. El se plasează în apropierea arbitrului de plecare, controlează dacă echipele sunt gata de plecare sau semnalează, prin ridicarea mâinii, situaţia contrară. În asemenea cazuri informează arbitrul de plecare.

31.5. Arbitrul de parcurs veghează la desfăşurarea normală a curselor şi la securitatea concurenţilor. El trebuie să intervină dacă o echipă este avantajată sau dezavantajată de ceilalţi concurenţi sau de elemente exterioare.

31.6. Arbitrul de parcurs trebuie să supravegheze în timpul cursei şi împrejurimile, pentru a se convinge că nici o ambarcaţiune nu însoţeşte în afara parcursului cursa respectivă sau, că antrenorii nu acordă asistenţă tehnică echipelor lor cu mijloace tehnice (portavoce, statii, etc).

31.7. Arbitrul de parcurs oficiază în poziţie stând în picioare, în şalupă, în ţinuta vestimentara decisă de preşedintele juriului, în funcţie de condiţiile meteo. El trebuie să aibă la îndemâna un fanion alb si unul roşu, un clopot şi o portavoce.

31.8. Cursa este încheiată numai după ce şi ultima echipă a trecut linia de sosire. Înainte de a semnaliza arbitrilor de sosire “cursa în regulă”, arbitrul de parcurs trebuie să se asigure că nici o echipă nu are de protestat. În cazul în care arbitrul de parcurs apreciază că nu s-a disputat corect cursa respectivă, semnalizează cu fanionul roşu, apoi asculta eventualele proteste ale concurenţilor, după care se apropie de arbitrii de sosire şi le comunică decizia sa finală.

31.9. Dacă o echipă este jenată, arbitrul de parcurs trebuie în primul rând să acţioneze astfel încât să-i salveze şansele de victorie. Dacă acestea sunt compromise el poate să întrerupă cursa, să sancţioneze pe vinovat şi să decidă repetarea cursei, sau să lase cursa să se termine şi să ia decizia după sosire.

31.10. În caz de condiţii meteo nefavorabile sau de apariţie a unor conditii inegale între culoare, arbitrul de parcurs poate să decidă, dupa eventuala consultare cu preşedintele juriului, să amâne cursa sau să o întrerupă. În asemenea cazuri, decizia arbitrului de parcurs trebuie să ia în consideraţie, în primul rând, securitatea concurenţilor si prevenirea producerii de pagube materiale.

31.11. În cazul în care una sau mai multe ambarcaţii se răstoarnă sau se scufundă, arbitrul de parcurs trebuie să se asigure că serviciul de salvare a intervenit cu promtitudine. În caz contrar el însuşi trebuie să acţioneze; securitatea concurenţilor este mai importată decât orice prevedere a regulilor de arbitraj.

31.12. Poziţia şalupei arbitrului de parcurs în timpul cursei trebuie să permită acestuia să intervină în modul cel mai adecvat. El trebuie să se asigure că echipele cărora li se adresează îi aud mesajul. În cazul în care este constrâns să depaşeasca una sau mai multe echipe, va dirija şalupa într-un mod în care să deranjeze cât mai puţin posibil.

31.13 Cursa poate fi oprită de către arbitrul de parcurs prin ridicarea fanionului roşu. Dacă acest trebuie să oprească doar un singur echipaj va apela respectivul echipaj şi va ridica fanionul alb.

            Articolul 32 – Arbitrii de sosire.

32.1. Numărul arbitrilor de sosire este in funcţie de nivelul de tehnicitate a instalaţiilor şi  amenajărilor existente în zona de sosire. În principiu, numărul de arbitrii de sosire este de trei şi un responsabil.

32.2. Sarcinile arbitrilor de sosire sunt următoarele:

• să constate ordinea în care etravele ambarcaţiilor au trecut linia de sosire;
• să înregistreze timpii obtinuţi de fiecare echipă, cu o precizie de minimum 1/10 sec;
• să semnaleze arbitrului de parcurs prin ridicarea unui fanion alb că a recepţionat mesajul acestuia în legatură cu modul în care s-a desfaşurat cursa respectivă;
• să întocmească procesul verbal cu rezultatele curselor.

32.3. Pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător sarcinile, arbitrii de sosire trebuie să fie aşezaţi în scară, în prelungirea liniei de sosire. Dacă ordinea sosirii nu poate fi constatată cu uşurinţă atunci se apelează la o camera video.

32.4. Arbitrul responsabil de sosire semnează, după o prealabilă verificare, fişa cu ordinea sosirii şi timpii realizaţi, care constitue documentul oficial în baza căruia se întocmeşte procesul verbal cu rezultatele curselor.

            Articolul 33 – Comisia de control.

33.1. Comisia de control se compune dintr-un arbitru responsabil şi un număr de membrii, care variază în funcţie de numărul de concurenţi şi de aria de răspândire a pontoanelor de îmbarcare – debarcare.

33.2. Locurile în care îşi desfăşoară activitatea membrii comisiei de control trebuie precizat in programul concursului şi adus la cunoştinţă delegaţilor participanţilor la şedinţa tehnică. Locul va fi marcat vizibil cu un panou cu menţiunea “comisia de control”.

33.3. Atribuţiile comisiei de control sunt următoarele:

• validarea documentelor participanţilor;
• verificarea componentei echipelor şi a schimbărilor;
• cântărirea cârmacilor şi a lestului acestora;
• cântărirea concurenţilor de la categoria uşoară;
• verifică existenţa mingii albe de protecţie pe etrava bărcilor, a numerelor de culoar şi a sistemului securizat de prindere în palonier (art.16);
• cântărirea ambarcaţiilor, dacă este cazul, măsurarea deschiderii locului cârmaciului şi a grosimii palelor (art.16);
• controlează existenţa şi utilizarea aparatelor de transmisie, recepţie fără fir, la bordul ambarcaţiilor;
• depistează prezenţa substanţelor solubile în apă şi a structurilor de pe suprafaţa cocii, destinate să reducă coeficientul de frecare (art.16);
• controlează uniformitatea echipamentului sportiv;
• trimite concurenţii desemnaţi pentru controlul antidoping, pentru a se face testarea în timpul regulamentar după debarcare;
• controlul altor prevederi înscrise în regulamentul special al concursului.

Articolul 34 – Medicul concursului.

34.1. Medicul concursului răspunde de asigurarea asistenţei medicale şi de salvare a concurenţilor, gata să intervină cu promptitudine pe uscat şi pe apă.

34.2. Medicul concursului este singura persoană în drept să stabilească posibilitatea de continuare a concursului de către concurenţii accidentaţi sau îmbolnăviţi acut şi să susţină în scris cererile de înlocuire a acestora, în faţa preşedintelui juriului.

34.3. Pentru asigurarea exercitării atribuţiilor, medicul concursului trebuie să se îngrijească de existenţa medicamentelor şi aparaturii de prim ajutor, precum şi a mijloacelor de transport pe apă şi pe uscat.

34.4. În timpul desfăşurării concursului medicul, îşi stabileşte locul activităţii în zona sosirii şi îl marchează vizibil cu semnul crucii roşii.

34.5. În funcţie de importanţa concursului şi de numărul de participanţi, medicul concursului va fi asistat de un număr de persoane calificate: asistenţi medicali, salvatori etc.

            Articolul 35 – Secretarul concursului.

35.1. Secretarul concursului asigură toate lucrările de secretariat intervenite înainte, in timpul  şi după terminarea concursului.

35.2. În funcţie de importanţa şi numărul de participanţi, secretarul concursului poate fi asistat de mai multe persoane, astfel că toate sarcinile ce îi revin să fie îndeplinite în timp util.

35.3. Secretarul concursului se îngrijeşte de întocmirea dosarului concursului, care trebuie să conţină următoarele documente:

– regulamentul concursului respectiv;

– înscrierea participanţilor şi modificările ulterioare în componenţa echipelor;

– procesul verbal de validare a înscrierilor;

– programe;

– procesul verbal de tragere la sorţi a culoarelor;

– buletinele de cantar ale cârmacilor şi sportivilor de categorie uşoară;

– contestaţiile şi hotărârile luate;

– procesul verbal cu rezultatele şi formularele de concurs;

– alte documente în legătură cu concursul respectiv.

35.4. Secretarul concursului înaintează organizatorului concursului, în termen de 5 zile, dosarul concursului, iar un exemplar cu rezultate, organului teritorial.

            Articolul 36 – Ţinuta arbitrilor.

36.1. În condiţiile meteo normale, ţinuta arbitrilor este:

• sacou bleumarin;
• pantalon sau fustă gri;
• cămaşă bleu deschis;
• cravată bleumarin;

36.2. În caz de ploaie pentru funcţiile care îşi desfăşoară activitatea în aer liber, arbitrii pot purta un impermeabil.

36.3. În caz de căldură excesivă, se renunţă la sacou şi eventual la cravată, în care caz ecusonul se prinde pe cămaşă.

36.4. Pentru toate cazurile, preşedintele juriului este persoana împuternicită să decidă ţinuta, în funcţie de condiţiile meteo.

        Capitolul VIII – REGULI DE ARBITRAJ.

            Articolul 37 – Formule de disputare.

37.1. În cazul în care concursul se organizează pe un parcurs cu şase culoare iar numărul participanţilor într-o probă depăşeşte numărul culoarelor, se va aplica sistemul eliminatoriu FISA (curse eliminatorii, recalificări, semifinale şi finale), care acordă fiecărui participant două şanse de a ajunge în cursele finale.

37.2. Dacă numărul participanţilor depăşeşte numărul maxim pentru care este întocmit sistemul FISA, atunci se va disputa o manşe preliminară contra cronometru, cu plecare individuală din 30 în 30 de secunde. În urma rezultatelor înregistrate se vor stabili participanţii care vor concura în continuare în sistemul FISA.

37.3. Atribuirea culoarelor pentru eliminatorii se face prin tragere la sorţi, iar pentru recalificari, semifinale şi finale se atribuie după cum urmează: locurile 1 – 2 vor primi culoarele 3 – 4, locurile 3 – 4, culoarele 2 – 5 şi locurile 5 – 6 culoarele 1- 6.

37.4. Când parcursul cuprinde un număr de 4 culoare, sistemul de calificare FISA se poate adapta ; organizatorii respectând întocmai sistemul FISA cu serii sau eliminatorii, unde este cazul, recalificări, semifinale şi finale.

37.5. Pentru campionatele individuale pe apă FRC poate crea un sistem propriu de desfăşurare a competiţiei care să scoată în evidenţă valoarea fiecărui sportiv.

37.6. Cursele succesive programate după sistemul eliminatoriu se vor disputa cu un interval de cel puţin doua ore între ele şi nu mai mult de două curse pe zi pentru categoriile de juniori.

37.7. Cu ocazia anunţării formulei de disputare se va anunţa şi numărul de echipe care se califică din fiecare serie pentru manşa următoare.

            Articolul 38 – Startul, proceduri de plecare.

38.1. Concurenţii au obligaţia să-şi aşeze ambarcaţiunile pe linia de plecare cu cel puţin două minute înaintea orei de start. Când starterul anunţă “două minute” ambarcaţiunile, în ordinea culoarelor care le-au fost atribuite, se vor găsi pe linia de plecare. În acelaşi timp anunţul reprezintă şi o indicaţie de pregătire a echipelor pentru start. Înainte de a da comanda de plecare, starterul se va asigura dacă arbitrul de plecare şi de parcurs sunt gata. Când  bărcile au fost aliniate şi pregătite pentru începerea cursei, starterul face apelul, anunţând în ordinea culoarelor numele fiecărui echipaj.

În timpul apelului concurenţii trebuie să se asigure că ambarcaţiunea lor este pe direcţie. Fiecare echipaj este responsabil de direcţionarea bărcii, iar la terminarea apelului  trebuie să fie gata de plecare. După începerea apelului starterul nu se mai preocupă de echipajele care reclamă faptul că nu sunt gata, sau că ambarcaţiunea lor nu este pe direcţie.

După terminarea apelului, starterul se asigură dacă fanionul alb al arbitrului de plecare este în continuare ridicat şi dă comanda de avertizare “ATENŢIE” în timp ce ridică încet fanionul roşu. După o pauză marcată el dă startul prin comanda “PLECAŢI” simultan cu coborârea rapidă, prin lateral, a fanionului roşu.

Dacă procedura de plecare este întreruptă dintr-un motiv independent de concurenţi sau din cauza unui start furat, starterul va relua procedura cu apelul echipajelor.

38.2. Procedura de plecare în cazul instalaţiei cu semafor şi semnal sonor este la fel cu cea clasica (38.1.) până după comanda de avertizare “ATENŢIE”. În continuare starterul apasă butonul care declanşează culoarea roşie a semaforului şi după o pauză marcată dă plecarea prin apăsarea butonului care schimbă culoarea roşie cu cea verde concomitent cu semnalul sonor. În cazul instalaţiilor de plecare prevăzute cu mecanisme de aliniere şi cronometraj automat, simultan cu schimbarea semaforului pe culoare verde, ambarcaţiunea se eliberează din mecanismul de aliniere şi se activează sistemul de cronometraj.

Pauza marcată între comanda de avertizare “ATENŢIE” şi comanda de start “PLECAŢI” sau culoarea verde a semaforului este variabilă.

38.3. În cazuri excepţionale starterul poate decide renunţarea la procedura normală, fără a mai face apelul echipelor. În acest caz informează concurenţii că va recurge la procedura de „start rapid””. În cazul folosirii procedurii normale, în aceiaşi cursă,  starterul nu poate utiliza “plecarea rapidă”.

În cazul folosirii “start rapid” în locul apelului echipelor, starterul pronunţă “START RAPID – ATENŢIE” şi în continuare procedura se desfăşoară ca la prevederile de mai sus (37.1 şi 37.2).

38.4. Imediat după ce s-a dat plecarea, starterul priveşte spre arbitrul de plecare dacă totul s-a derulat în mod corect. Orice echipă care depăşeşte linia de plecare înaintea comenzii, “PLECAŢI”, sau a schimbării culorii roşii cu cea  verde a semaforului se consideră start furat. Dacă plecarea nu a fost corectă şi a intervenit un start furat, semnalizat de arbitrul de plecare, starterul va agita fanionul roşu şi va suna clopotul, cea ce înseamnă întreruperea cursei. În cazul startului furat arbitrul de plecare indică echipa sau echipele în culpă şi după revenirea lor la linia de plecare starterul va pronunţa un cartonas galben, specificând numărul culoarului şi numele clubului sau asociaţiei sportive pe care o reprezintă echipa. Cartonas galbenul odată acordat, rămâne valabil, până la disputarea cursei respective chiar dacă aceasta s-a amânat din diferite motive.

Un cartonas galben acordat pentru sosirea cu întârziere la start, pentru nerespectarea regulamentului de circulaţie, sau alte abateri sancţionate cu cartonas galben echivalează cu un start furat. Echipa care cumulează două cartonas galbene este eliminată din proba respectivă.

Echipajele care vor primi un cartonas galben pentru startul furat, sau care vor avea un cartonas galben primit înainte de prezentarea la start, vor fi semnalizate cu un marcaj de culoare galbena, amplasat în zona instalaţiei starterului, cu indicarea numărului culoarului respectiv.

La concursurile de fond, cu plecări individuale la interval de timp fixate prin regulamentul special al concursului, echipa care a furat startul va fi întoarsă la start, primeşte un cartonas galben, cronometrarea continuând din momentul primului start. Un al doilea start furat atrage după sine eliminarea din concurs.

38.5. Dacă devine necesară amânarea sau reprogramarea unei curse din cauza unui eveniment neprevăzut, starterul consultă arbitrul de parcurs şi preşedintele juriului, după care se comunică oral şi în scris pe tabla fixată pe platforma starterului, ora de plecare stabilită. Starterul informează şi comisia de control privind amânarea sau reprogramarea respectivă.

  Articolul 39 – Parcursul.

39.1. În timpul unei curse, fiecare echipă trebuie să se menţină în limitele culoarului repartizat prin tragerea la sorţi. Pe pistele balizate sistem Albano, se consideră ca o echipă se menţine în limitele culoarului repartizat, dacă ambarcaţia, inclusiv ramele sau vâslele, se deplasează în interiorul balizelor care delimitează culoarul respectiv. Echipa care îşi părăseşte culoarul o face pe riscul propriu.

39.2. Concurenţii trebuie să se dirijeze singuri, arbitrul de parcurs nu poate da indicaţii de direcţie unei echipe. El trebuie să intervină numai pentru a evita accidente, sau pentru a evita ca echipele să se jeneze între ele. Dacă o echipă jenează altă echipă părăsindu-şi culoarul, arbitrul de parcurs ridică fanionul alb, interpelează echipa în culpă şi-i semnalizează fie necesitatea schimbării de direcţiei, fie comanda “stop”, pentru a preveni un accident.

39.3. Echipele care îşi jenează adversarii pot fi eliminate din proba respectivă (în principiu după o avertizare prealabila prealabil) dacă continuă să rămână în culpă şi dacă aceasta a compromis şansele de succes ale echipei jenate. Eliminarea echipei poate atrage după sine şi eliminarea tuturor celorlalte echipe aparţinând aceleiaşi unităţi sportive aflate în cursa respectivă, daca rezultatul celorlalte echipaje a fost favorizat de echipajul in culpa. Hotararea in acesta situatie va fi luata arbitrul de parcurs.

39.4. Se consideră abordaj atingerea ambarcaţiilor, ramelor sau vâslelor, a două sau mai multe echipe. Nu orice atingere, fără implicaţii asupra cursei, constitue abordaj. Dacă abordajul se petrece în timpul cursei, influenţând rezultatul, echipa care se găseşte în culoar străin va fi eliminată. Aprecierea abordajului şi a consecinţelor acestuia revine arbitrului de parcurs. Dacă un echipaj abordat de un adversar, se opreşte, face acest lucru pe propria răspundere.

39.5. Pagubele provocate prin abordaj în timpul curselor sau în zona parcursului cad în sarcina echipei în culpă, iar răspunderea materiala a stricăciunilor se suportă de clubul sau asociaţia sportivă căreia îi aparţine echipa respectivă. Arbitrul de parcurs trebuie să consemneze în documentele concursului abordajul petrecut şi responsabilităţile.

            Articolul 40 – Sosirea.

40.1. Se consideră cursa terminată când prova bărcii trece linia de sosire; concurenţii sunt obligaţi să continue cursa până ce ambarcaţiile lor trec în întregime dincolo de linia de sosire.

40.2. În cazul în care două sau mai multe ambarcaţii sosesc în acelaşi timp, se va face analiza sosirii cu ajutorul camerei de filmat (camera trebuie să înregistreze mai mult de 100 cadre pe secundă). În cazul în care cele două sau mai multe echipaje implicate nu pot fi departajate există doua situaţii :

1. In serii, recalificări sau semifinale când numai un singur echipaj accede mai departe va avea loc o cursă de departajare între echipajele implicate. Cursa va avea loc în aceiaşi zi de concurs dar nu mai repede de două ore de la terminarea cursei problemă. Dacă echipajele implicate se califică indiferent de situaţie atunci nu va mai avea loc cursa de departajare, aşezarea pe culoare făcându-se prin tragere la sorţi;
2. În finală, echipajelor implicate li va acorda acelaşi loc, următorul loc rămânând vacant.

Decizia în asemenea cazuri revine responsabilului arbitrilor de sosire. In luarea deciziei se va tine cont de imaginile video daca, exista. Asemenea decizii trebuie ratificate de preşedintele juriului, iar imaginile video se păstrează până la încheierea termenului în care se pot depune contestaţii.

40.3. Dacă înainte de trecerea liniei de sosire (etrava ambarcaţiei), unul sau mai mulţi concurenţi, cu excepţia cârmaciului, cad în apă, rezultatul se consideră valabil.

40.4. La concursurile pe ergometru dacă un concurent nu poate să-şi termine cursa datorită unei defecţiuni tehnice a aparatului, constatată de arbitru, concurentul poate repeta cursa la un interval de cel puţin o oră, iar in caz de egalitate de timp, clasamentul se va face după watt.

            Capitolul IX – DISPOZITII FINALE.

Prezentul Regulament al Concursurilor de Canotaj cu noile sale amendamente, intră în vigoare de la 22 noiembrie 2013 odată cu aprobarea sa de catre Comitetul Executiv al F.R. Canotaj. Prevederile anterioare noilor amendamente  se abrogă.